Ecologie si administratie

Traim intr-o lume in care politicile de protectie a mediului au devenit o realitate. Dar o realitate de cele mai multe ori nedreapta si dureroasa pentru noi, care facem parte din tarile sarace ale Uniunii Europene. De cele mai multe ori istoria ne-a predat lectia supravietuirii prin propriile mijloace, iar acest lucru este elocvent si pentru vremurile pe care le traim astazi. Este foarte greu sa ceri unei natiuni cu 60 % din gospodarii fara apa curenta si canalizare sa se conformeze la o serie de directive europene pretabile civilizatiilor avansate.

Doar dorinta de a rezolva problemele nu este suficienta, ea trebuie armonizata cu inteligenta si seriozitate si nu in ultimul rind cu educatie. Ca un exemplu in acest sens, constatam faptul ca sume importante de bani, colectate prin intermediul taxelor de mediu si ajunse la Fondul de Mediu sint cheltuite pe programe si proiecte care nu tin strict de evolutia fireasca a nivelului de civilizatie sociala. Administratia publica locala este fundamentul unei comunitati. Daca prioritatile si actiunile ei sint indreptate mai intii spre cetatean, atunci este posibil sa reducem decalajul social intre cei care dispun de conditii decente de trai si cei care trebuie sprijiniti sa le obtina.

Este foarte important sa ne informam in legatura cu starea mediului inconjurator si cu masurile care se iau , in acest fel, putind sa-i motivam pe semenii nostri sa treaca la actiuni concrete. Ii putem motiva pe vecini, colegi, colaboratori, sa inteleaga ca trebuie sa ne impunem o eco-atitudine in cartier, la scoala, la serviciu. In calitate de cetateni ai orasului, putem sprijini candidatii care ne dovedesc ca privesc chestiunile mediului cu responsabilitate si ne putem exercita drepturile, pentru a vota in favoarea celor dedicati acestor probleme.

Romania este, conform unui studiu publicat de Comisia Europeana, tara care sta, e adevarat dupa Bulgaria, cel mai rau in ceea ce priveste gestionarea deseurilor municipale dintre toate tarile Uniunii Europene. Raportul, publicat la Bruxelles in data de 16 aprilie 2012, ne face de ras ca natiune. Ne asteptam ca unele modele europene privind gestionarea deseurilor, care si-au dovedit eficienta sa fie implementate si la noi. Avem o tara frumoasa unde, dupa raportarile ministerului mediului , se recicleaza doar 2% din deseuri iar restul se depun in gropi “ecologice” unele teoretic inchise. Pentru rezolvarea acestor probleme trebuie in principal ca administratia locala sa fie alcatuita din profesionisti, care gindesc in echipa si au o viziune clara asupra problemelor comunitatii. O astfel de echipa PERmanent alaturi de cetateni este la dispozitia alegatorilor din Fagaras. Trebuie doar sa-i dati startul in 10 iunie 2012. (Ing. Ciprian Tetiu, PER Fagaras) 09.05.2012

Coalitia de Mediu si WWF-Romania: Anumite propuneri de modificare a Codului Silvic creeaza cadrul legal pentru degradarea padurilor Romaniei

Un grup de parlamentari a initiat modificarea Legii 46/2008 – Codul silvic (inregistrat PLx.573 din 31.10.2011 ). Coalitia de Mediu atrage atentia asupra faptului ca, pe langa intentiile pozitive si necesare de modificare a Codului Silvic, schimbarile propuse, alaturi de unele amendamente introduse de-a lungul dezbaterilor la nivelul Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice, ca si Comisie de specialitate a Camerei Deputatilor, vor crea cadrul legal pentru degradarea padurilor Romaniei, odata cu abandonarea principiilor de gospodarire responsabila a acestora.

Coalitia de Mediu si WWF-Romania si-au oferit, in nenumarate randuri, disponibilitatea si expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate de a crea o legislatie moderna, europeana, care reglementeaza gestionarea padurilor. Drept raspuns, autoritatile le-au interzis ONG-urilor sa mai participe la dezbateri si toate solicitarile ulterioare trimise catre Comisie au ramas fara raspuns. Desi WWF-Romania a depus o lista consistenta de observatii si propuneri la Comisia de specialitate, acestea nu se regasesc in raportul final transmis plenului Camerei Deputatilor.

Coalitia de Mediu si WWF-Romania atrag atentia asupra anumitor propuneri de modificare/completare care vor avea un impact negativ asupra gestionarii padurilor din Romania.

1. Prin modificarile aduse articolului 59 sunt incalcate flagrant principiile unei gospodariri durabile a padurilor, pe care tara noastra si le-a insusit pana acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilitatii de produse lemnoase aferenta celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului in 9, 5 sau chiar intr-un singur an (singurul factor limitativ fiind posibilitatea absorbtiei pe piata a masei lemnoase). In acest mod se da, practic, unda verde pentru epuizarea padurilor Romaniei, pentru a raspunde cererii tot mai mari de masa lemnoasa; vom asista, astfel, la abdicarea de la “principiul solidaritatii intre generatii”

2. In ciuda faptului ca Fondul forestier in Romania ocupa o suprafata mai mica de 1/3 din teritoriul tarii (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 36% si, mai mult decat atat, repartizarea fondului forestier national pe regiuni de dezvoltare si judete este neuniforma, prin modificarile aduse Art. 7 alin. (4) sau Art. 47 alin. (3) se creeaza posibilitatea scoaterii de suprafete din fond forestier intr-un cadru necontrolat, ceea ce incalca principiile care stau la baza gestionarii durabile a padurilor.

3. Conservarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere este slab sustinuta in propunerea legislativa, fiind necesar ca in Codul Silvic sa fie precizate in mod clar care sunt parghiile de ocrotire si mentinere a acesteia.

4. Modificarile propuse la art. 16 vor avea efecte asemanatoare cu greselile din perioada celui de-al doilea val al retrocedarii padurilor (2001-2005), masuri de care se leaga, in mare masura, degradarea a peste 400.000 mii ha de padure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie sa pastreze criterii clare, fara echivoc, privind obligativitatea preluarii in administrare sau asigurarii de servicii silvice, dupa caz, la cererea proprietarilor si pe baza de contract, conform principiului teritorialitatii.
5. Indeplinirea functiilor de protectie a padurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, in anumite situatii fiind excluse orice gen de interventii. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerintelor unei gospodariri adecvate a padurilor este faptul ca pierderile suferite de proprietari prin restrictiile impuse nu sunt compensate, astfel incat acestia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea padurilor, inclusiv de ordin financiar.

6. In mod evident, suportarea contravalorii efectelor functiilor de protectie (Art. 15 alin (5) lit. c.) pentru padurile proprietate publica a UAT si privata, trebuie sa ia in considerare si beneficiarii directi sau indirecti ai serviciilor de mediu sau sociale, mai ales daca pe seama acestora se realizeaza profit (ex. constructii hidroelectrice, pastravarii, complexe turistice, etc). In acest sens este necesara creearea suportului legal pentru elaborarea studiilor/metodologiilor de calcul ce urmeaza a fi aprobate de autoritatea publica care raspunde de silvicultura.

Avand in vedere punctele si argumentele enumerate mai sus, Coalitia de Mediu lanseaza un apel catre initiatorii acestui demers legislativ, catre membrii Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei, societatea civila si mass-media, pentru realizarea unui efort comun, in vederea stoparii Propunerii legislative de modificare si completare a Codului Silvic. Coalitia de Mediu solicita elaborarea, intr-un mod transparent, a unei legi organice, vitale nu numai pentru prezentul tarii, ci si pentru viitoarele generatii.

O tara preocupata de bunastarea cetatenilor vede in resursele naturale un beneficiu pe termen lung si nu o sursa de venit pe termen imediat. Padurile nu reprezinta doar o sursa de lemn cu potential economic, ci ofera nenumarate beneficii, vitale pentru cetatenii oricarei tari; aceste beneficii sunt complet ignorate in propunerea de modificare care pune astfel in pericol perspectivele de dezvoltare a Romaniei.

Pentru mai multe informatii va rugam contactati:

Costel Bucur, Coordonator programe forestiere WWF-Romania, cbucur@wwfdcp.ro, tel 0727 227 223

Organizatiile semnatare:

1. WWF- Romania
2. Asociatia Actiune Civica Directa
3. Asociatia ALMA-RO
4. Asociatia EcoAssist
5. Centrul pentru Politici Durabile ECOPOLIS
6. Fundatia ECO-CIVICA
7. Viitor Plus – Asociatia pentru Dezvoltare Durabila
8. Actiunea Ecologica Romana
9. Amoeba Eco Center
10. Asociatia 22 Decembrie 1989
11. Asociatia Agent Green
12. Asociatia AGORA – Grup de Lucru pentru Dezvoltare Durabila
13. Asociatia ARIN
14. Asociatia Biosilva
15. Asociatia Brasovul Verde
16. Asociatia Centrul pentru Strategia de Dezvoltare Durabila
17. Asociatia de Ecoturism din Romania
18. Asociatia de Hidroecologie si Bioclimatologie
19. Asociatia de Turism si Ecologie Caltun – Club UNESCO
20. Asociatia Ecologica Turismverde
21. Asociatia Ecologie-Sport-Turism
22. Asociatia Ecologista “Floare de Colt”
23. Asociatia EcoPrut
24. Asociatia Ecouri Verzi
25. Asociatia Greeninitiative
26. Asociatia Grupul Milvus
27. Asociatia Heidenroslein
28. Asociatia Iubim Natura
29. Asociatia Mai Bine
30. Asociatia MaiMultVerde
31. Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Dunarea de Jos
32. Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Timis
33. Asociatia pentru Mediu si Turism Ulmul Cerasului
34. Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania
35. Asociatia pentru Protectia Mediului Green Cross Simleul Silvaniei
36. Asociatia Salvati Dunarea si Delta
37. Asociatia Sighisoara Durabila
38. Asociatia Tinerilor pentru Excelenta
39. Asociatia Tinutul Secuiesc Verde
40. Asociatia Transilvania Verde
41. Asociatia Turistica Sportiva Civica si Ecologista Clubul de Cicloturism “Napoca”
42. Centrul de Consultanta Ecologica Galati
43. Centrul Regional de Supraveghere Ecologica “Muntii Apuseni”
44. Clubul de Ecologie si Turism “Floarea Reginei”
45. Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont
46. Clubul de Turism si Ecologie Transmont Fagaras
47. Clubul Eco Montan “Origini Verzi”
48. Clubul Ecologic Transilvania
49. Clubul Sporturilor Montane Hunedoara
50. Ecotop Oradea
51. Federatia Reteaua de Actiune pentru Clima
52. Focus Eco Center
53. Fundatia ACTIVITY pentru Resurse Umane si Dezvoltare Durabila
54. Fundatia pentru Parteneriat
55. Fundatia TERRA Mileniul III
56. Geo Natura
57. Mare Nostrum
58. Organizatia GeoEcologica ACCENT
59. ProPark Fundatia pentru Arii Protejate
60. Re.Generation

Legea Picnicului isi propune sa salveze mediul, amendand pe cei care vor iesi la iarba verde si vor face gratare in locuri nepermise.

Inspectorii Garzii de Mediu vor inspecta locurile preferate de turisti si vor da amenzi amatorilor de mici si carnati la gratar.

Este impresionant sa auzim ca exista inspectori, cu toate ca pana acum nu am auzit de ei. Cand paduri intregi dispar in urma defrisarilor facute de smecheri, inspectorii Garzii de Mediu stau in birouri. Dusmanii naturii, sunt romanii mancatori de mici, dupa parerea lor. Este adevarat ca de cele mai multe ori, in urma lor, raman munti de gunoaie, dar macar copacii, atatia cat mai sunt, raman in picioare.

Daca se cunosc locurile favorite de romanii care isi fac un gratar in week-end, de ce Garda de Mediu nu a facut amenajari speciale pentru turistii doritori de un gratar? Se dau amenzi pentru gratare fara sa avem spatii special amenajate, se dau amenzi pentru parcari fara sa avem suficiente parcari, se dau aprobari pentru vile in jurul Capitalei, si se dau aprobari, pentru insanatosirea padurilor, fara ca inspectorii sa verifice daca sunt taiati copacii uscati sau cei care devin materie prima pentru fabricantii de mobila.

Ministrul Mediului si Padurilor mai bine s-ar ocupa de defrisarile abuzive decat de micii si carnatii nostri.

Legea energiei verzi nu va fi aprobata mai devreme de finalul anului

Legea care aproba schema de sprijin pentru productia de energie regenerabila nu va fi aprobata mai devreme de finalul anului. Silvia Vlasceanu, directorul general al Asociatiei Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), a declarat, ieri, intr-o conferinta: “Daca legea cu modificarile propuse va fi aprobata la finele anului atunci va fi bine.

Coalitia pentru Mediu cere intreruperea lucrarilor la microhidrocentralele din Arges

Organizatiile membre ale Coalitiei pentru Mediu din Romania, alaturi de 28 de organizatii locale de pescari, au transmis noului ministru al Mediului, Attila Korodi, o scrisoare in care semnaleaza abuzurile de mediu din Masivul Fagaras de pe raurile Capra, Buda, Otic, constatate cu ocazia lucrarilor de contructie pentru mai multe microhidrocentrale. Organizatiile cer de urgenta ministrului Mediului sa opreasca lucrarile si sa analizeze in mod corespunzator situatia din teren.

In toamna lui 2011, organizatiile parte a Coalitiei pentru Mediu au semnalat in repetate randuri agresiunile multiple aduse raurilor de munte, dar, in ciuda sesizarilor, autoritatile responsabile au mimat implicarea si, ulterior, au incercat sa musamalizeze agresiunile si distrugerile din teren.

Autoritatile din subordinea Ministerului Mediului si Padurilor au incercat permanent sa mascheze incalcarile grave ale legislatiei de mediu prin emiterea de documente justificative controversate, care nu corespund realitatii din teren, in loc sa protejeze interesele statului roman si ale cetatenilor sai.

Elocventa in acest sens este emiterea abuziva, post factum, a Avizului de Gospodarire a Apelor Nr.255/20.09.2011 de catre ABA Arges Vedea, care contine noi prevederi ce incearca sa justifice retroactiv lucrari realizate deja in proportie de 80-90% pana la aceasta data, lucrari care nu erau prevazute si permise in avizul de gospodarire a apelor, valabil pana la 20.09.2010.

In aceeasi ordine de idei, Agentia Regionala de Protectia Mediului Pitesti a emis, abuziv, dupa realizarea a peste 80-90% din lucrari, Decizia Nr. 45 din 9 martie 2012, privind actualizarea Acordului de mediu nr. 14/09.11.2009 revizuit la 25.02.2010, act care contine prevederi noi, care corespund de fapt lucrarilor anterioare, efectuate pana la aparitia acestei noi decizii, si care se aflau deja in afara acordului de mediu valabil la momentul realizarii acestor lucrari.

Astfel, organizatiile semnatare ale scrisorii cer noului ministru urmatoarele:

- Intreruperea imediata a lucrarilor si realizarea unei evaluari reale a situatiei din teren, conform legislatiei in vigoare, cu suspendarea actelor emise abuziv, post factum, in acest sens: Avizul de Gospodarire a Apelor Modificator Nr.255/20.09.2011, Decizia Nr. 45 din 9 martie 2012 privind actualizarea Acordului de mediu nr.14/09.11.2009 revizuit la 25.02.2010, emisa de ARPM Pitesti;

- Readucerea la starea initiala a albiilor minore ale acestor rauri prin scoaterea conductelor din albie si refacerea albiilor minore la starea initiala;

- Demiterea imediata a tuturor functionarilor din cadrul institutiilor de mediu care au acoperit abuziv aceste incalcari ale legislatiei din cadrul acestui proiect, in speta ABA Arges Vedea, ARPM Pitesti, Garda Nationala de Mediu;

- Instituirea imediata a unui moratoriu pentru demararea unor proiecte similare pe apele de munte;

- Reactualizarea legislatiei de mediu in acest sens, care sa contina prevederi clare si norme de conduita exacte pentru siturile Natura 2000;

- Reanalizarea politicii de supracompensare cu certificate verzi pentru microhidrocentralele de mica putere.

Pentru mai multe detalii va rugam sa contactati:

Dan Barbulescu, Director executiv Asociatia Salvati Dunarea si Delta, Email: dan.barbulescu@salvatidelta.ro, telefon: 0729.199.396

Irina Dobrita, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis – Secretariat Coalitia pentru Mediu din Romania, irina@ecopolis.org.ro , Telefon: 0726.281.894

Despre Coalitia pentru Mediu

Coalitia pentru Mediu din Romania s-a constituit ca grup informal in noiembrie 2009, ca rezultat al Forumului ONG de Mediu. Coalitia isi propune sa contribuie la dezvoltarea durabila a Romaniei si la implicarea societatii civile in acest proces.

Obiectivele coalitiei se refera la: cresterea constientizarii populatiei si a implicarii acesteia in actiuni de protectia mediului, imbunatatirea calitatii educatiei in domeniul dezvoltarii durabile, constientizarea si responsabilizarea factorilor de decizie, implicarea ONG-urilor in dezvoltarea politicilor publice de mediu, imbunatatirea reprezentativitatii ONG-urilor si a cadrului institutional in care acestea isi desfasoara activitatea. Membrii Coalitiei pentru Mediu din Romania sunt exclusiv organizatii neguvernamentale de mediu. Pentru mai multe informatii, vizitati site-ul Coalitiei www.coalitiademediu.ro

Organizatii de pescari semnatare ale scrisorii:

1. Asociatia Carpatica Fly Fishing, Bucuresti

2. Asociatia Clubul Muscaricilor, Timisoara

3. Asociatia FLYFISHING CLUB MUSCA XIII, Sibiu

4. Asociatia AQUA TRANSILVAE CLUB, CLUJ-NAPOCA

5. Asociatia Fly Fishing Club Sibiu

6. Asociatia Clubul Sportiv de Pescuit ABREVIS, Bucuresti

7. Asociatia Clubul Sportiv “Flyfishing Extreme”, Targu Mures

8. Clubul Muscarilor Baia de Aries, Baia de Aries

9. Asociatia Club Sportiv de pescuit Brasov Spinning Team

10. Asociatia Clubul Sportiv Aquamania

11. Asociatia Sportiva Clubul Sportiv Spinning Squad Craiova

12. Asociatia Sportiva Wizard’s Fishing Team

13. Bucovina Spinning Club

14. Club Sportiv Lucioperca Spinning

15. Clubul de Pescuit Sportiv Drill

16. Clubul de Pescuit Sportiv East Spinning Team

17. Clubul de Pescuit Sportiv PeApa.ro

18. Clubul de Pescuit Sportiv West Spinning Brigade

19. Clubul Sportiv al Pescarilor de Rapitori

20. Clubul Sportiv de Pescuit Abrevis

21. Clubul Sportiv de Pescuit Aqua Fishing Club

22. Clubul Sportiv Paco Spinning Team

23. Cozma Fishing Club

24. Transilvania Pike Club

25. Valcea Spinning Crew

26. APS Vidraru, Curtea de Arges

27. Salvamont Nucsoara, Curtea de Arges

28. Sonerg Construct SRL, Bucuresti

29. Pescari si iubitori de natura, neafiliati la vre-un Club sau Asociatie (ONG), cu sustinerea si semnarea online pe site-ul PetitieOnline.ro

Activisti pentru mediu, cu 240 de topoare in fata sediului Adunarii Generale, cate unul pentru fiecare parlamentar

Activisti pentru mediu din Bulgaria vor protesta marti fata de amendamentele la Legea forestiera si vor amplasa in fata sediului Adunarii Generale 240 de topoare, cate unul pentru fiecare parlamentar.

Protest inedit in Bulgaria: Activisti pentru mediu, cu 240 de topoare in fata sediului Adunarii Generale, cate unul pentru fiecare parlamentar
Mitingul este organizat de coalitia de ONG-uri “Pentru Conservarea Naturii in Bulgaria”, cu sprijinul altor organizatii civice. Manifestantii vor aduce 240 de topoare, cate unul pentru fiecare parlamentar, si inca un topor pentru premierul Boiko Borisov, pentru a-i cere sa puna capat coruptiei care distruge padurile din Bulgaria, relateaza site-ul Novinite.com.

Activistii le vor cere parlamentarilor sa nu aprobe amendamentele, care le ofera investitorilor dreptul de a construi in muntii bulgari. Potrivit acestora, padurile din zonele protejate vor fi cele mai vulnerabile.

Noua lege ar fi o noua dovada ca statul nu serveste interesele publice, ci pe cele economice ale unui om de afaceri, bancherul Teko Minev, care controleaza trei dintre cele patru zone majore de schi din Bulgaria – Bansko, Borovet si Vitosa.

Coalitia ecologista subliniaza ca Guvernul intentioneaza sa “taie” 12 la suta din teritoriul Parcului National Pirin, care figureaza pe lista mondiala a UNESCO, doar pentru a extinde zona de schi Bansko.

Noua Lege Silvica, in analiza la Jurnal Plus

Reinstalarea ministrului Korodi la Mediu a avut parte de un puternic discurs la presedintelui Traian Basescu.

Provocari foarte mari si foarte importante pentru noul ministru. Le-am auzit chiar de la presedintele Traian Basescu. Rosia Montana, cuprul, gazele de Sist. Adaugam unul de la noi. Tot despre resurse, tot cu mari dispute pe teme ecologice. Este vorba despre noua Lege Silvica.

Foarte multe modificari, foarte multe controverse, toate acestea analizate de Mihai Radulescu impreuna cu invitatii sai, Costel Popa, presedinte Ecopolis si Cristian Apostol, secretar de stat pe Paduri, in Ministerul Mediului.

Vezi video pe http://www.tvr.ro/

Ministrul Borbély: "Delictul de mediu trebuie pedepsit mult mai drastic!"

Prezent miercuri, 4 aprilie, intr-o vizita de lucru la Zalau, ministrul Mediului si Padurilor, László Borbély, a anuntat ca are in vedere o inasprire a pedepselor aplicate celor care polueaza mediul. El s-a referit si la cei care provoaca incendii de vegetatie, avertizand ca acestia nu vor mai beneficia de subventii de la APIA.

Ministrul Mediului si Padurilor, László Borbély, s-a intalnit miercuri, 4 aprilie, cu primarii din Salaj, in cadrul unei vizite de lucru efectuate la Zalau. Ministrul a insistat asupra incendiilor de vegetatie uscata, care, in opinia sa, “au devenit un sport national”, cerandu-le primarilor sa se implice, alaturi de Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA), in prevenirea acestor fapte si in identificarea autorilor acolo unde ele s-au produs deja. “Anul asta a fost ceva de neinchipuit – am avut si sute de incendii pe zi, cu mii de hectare arse – iar acest fapt se intampla din cauza ca APIA da subventie de anul acesta numai daca ai tarlaua curatata. Atrag atentia primariilor, prefecturii, APIA: exista prevederi in lege care prevad ca daca un proprietar da foc la tarla, acesta sa nu mai primeasca subventia”, a declarat ministrul.

Borbely apreciaza ca, in general, faptele care dauneaza mediului sunt prea bland pedepsite si a anuntat ca a inceput demersurile pentru inasprirea sanctiunilor. “In cazul infractiunilor silvice, spre exemplu, mi se pare mult ca numai peste 5 metri cubi sa fie considerat infractiune (furtul). Mai mult, din 3.000 de dosare penale transmise autoritatilor competente, doar 0,5 la suta ajung la o condamnare, pentru ca se considera cu reprezinta un pericol social” – a explicat ministrul, precizand ca va elabora o strategie pentru protectia mediului care va la baza sanctiuni mult mai dure. “Delictul de mediu trebuie pedepsit mult mai dur”, a punctat el.

László Borbély n-a facut niciun comentariu cu privire la scandalul mediatic ce a coincis cu vizita in Salaj – sesizarea de catre DNA a procurorului general, chemat sa solicite Camerei Deputatilor declansarea procedurilor pentru obtinerea cererii de urmarire penala fata de László Borbély, deputat si ministru al Mediului, pentru trafic de influenta si fals in declaratiile de avere, in forma continuata.

Doar 34 de persoane au fost condamnate, in 2009 si 2010, la inchisoare cu executare pentru taieri ilegale de paduri

Doar 34 de persoane au fost condamnate, in 2009 si 2010, la inchisoare cu executare pentru taieri ilegale de paduri in zece judete ale tarii, numarul dosarelor penale constituite la parchetele din aceste judete fiind de 7.168, potrivit unui studiu in acest sens realizat de organizatia Ecopolis.

Organizatia nonguvernamentala a prezentat rezultatele studiului marti, intr-o conferinta de presa la Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), in prezenta ministrului de resort, a directorului general al Regiei Autonome a Padurilor “Romsilva” si a unui reprezentant al Ministerului Public.

Potrivit datelor studiului, in cele zece judete analizate, in care se afla aproape jumatate din suprafata impadurita a Romaniei, in anii 2009-2010 s-au constatat formal 6.656 de infractiuni silvice, in urma unui numar total de 112.900 de controale facute atat de politie cat si de alte structuri ale statului.

In urma constatarii infractiunilor, dar si ca urmare a diferitelor plangeri penale transmise de persoane private, procurorii de la diferite niveluri de jurisdictie din cele zece judete au deschis 7.168 de dosare penale. Putin peste 10% dintre acestea, respectiv 723, s-au finalizat cu rechizitorii, in doar 34 de cazuri au fost pronuntate condamnari la pedepse cu inchisoarea cu executare impotriva faptuitorilor, restul de 844 de persoane condamnate pentru infractiuni silvice primind pedepse cu suspendare sau amenzi penale.

“O socoteala simpla ne arata ca sansele de a face inchisoare pentru taieri ilegale de padure in Romania sunt de 0,47%. Asadar, in justitie, adica la parchete si la instante, 99,5% dintre autorii identificati ai taierilor ilegale de copaci scapa, cei care sunt condamnati cu executare fiind cu totii recidivisti aflati in perioada de incercare de dupa pronuntarea unei condamnari cu suspendare”, a declarat presedintele Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, Costel Popa, in conferinta de presa de marti.

Datele Ecopolis, desi contestate si de reprezentantul Ministerului Public si de seful Romsilva, nu au fost contrazise. Astfel, citand din bilantul Ministerului Public pentru anii 2010 si 2011, reprezentantul institutiei, procurorul Adrian Dicu, a indicat o medie anuala de dosare constituite la nivelul intregii tari pentru delicte silvice de aproximativ 7.000, circa 750 dintre ele fiind solutionate prin rechizitorii. Dicu a explicat ca o parte dintre aceste dosare sunt cu autor necunoscut, iar in altele prejudiciul fie nu este constatat, fie nu se ridica la valoarea minima pentru care legea permite incadrarea in penal a cazului. Acestea sunt trei dintre motivele pentru care diferenta intre numarul plangerilor in urma carora sunt deschise dosarele si cel al condamnarilor este atat de mare. Conform ministrului Mediului, in 2010 si 2011 in Romania au fost inregistrate 6.838 de sesizari penale si 62.000 de contraventii referitoare la incalcari ale regimului silvic.

In opinia reprezentantilor organizatiei, “organele de control” sunt ingaduitoare cu hotii de lemn, desi, din punct de vedere economic, prejudiciul total estimat al infractiunilor constatate de institutiile de control se ridica, din calculele Ecopolis, la 24 de milioane de lei. Conform statisticii Ministerului Mediului, volumul de lemn taiat ilegal din paduri in 2010 si 2011 a fost de 460.000 de metri cubi, ceea ce reprezinta un prejudiciu de aproximativ 30 de milioane de lei, calculat la un pret mediu de 71 de lei pe metrul cub.

Noua lege a spatiilor verzi: Pentru fiecare metru patrat de spatiu verde distrus, vinovatii risca amenzi de pana la 4500 de euro

Pentru fiecare metru patrat de spatiu verde distrus, vinovatii risca amenzi de pana la 4500 de euro, potrivit ultimelor modificari aduse Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor. Legiuitorul prevede aceleasi amenzi pentru primariile care nu demoleaza constructiile ridicate ilegal pe aceste suprafete. Constructiile neautorizate de pe spatiul verde se vor demola pe cheltuiala proprietarilor. Legea a fost publicata in Monitorul Oficial din 22 martie.

Principalele modificari aduse legii spatiile verzi:
- pentru protectia si conservarea spatiilor verzi, persoanele fizice si persoanele juridice au urmatoarele obligatii:
a) sa nu arunce niciun fel de deseuri pe teritoriul spatiilor verzi;
b) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor pe spatiile verzi;
c) sa nu produca taieri neautorizate sau vatamari ale arborilor si arbustilor, deteriorari ale aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de pasari si adaposturilor de animale, ale constructiilor si instalatiilor utilitare si ornamentale existente pe spatiile verzi;
d) sa nu ocupe cu constructii provizorii spatiile verzi;
e) sa nu ocupe cu constructii permanente spatiile verzi;
f) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in proprietatea lor;
g) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu autoritatile centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile administratiei publice locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca propuneri pentru imbunatatirea amenajarii acestora;
h) sa nu diminueze suprafetele spatiilor verzi.

- constructiile neautorizate pe spatiile verzi se demoleaza si terenul se aduce la starea initiala, cheltuielile pentru efectuarea acestor lucrari fiind suportate de proprietarul constructiei;
- instrainarea si atribuirea terenurilor cu spatii verzi se efectueaza in conditiile prevazute de lege, cu pastrarea destinatiei de spatiu verde;
- schimbarea destinatiei terenurilor inregistrate in registrul local al spatiilor verzi se poate face numai pentru lucrari de utilitate publica, stabilite in baza documentatiilor de urbanism, aprobate conform legislatiei in vigoare;
- este interzisa schimbarea destinatiei, reducerea suprafetelor ori stramutarea spatiilor verzi definite de prezenta lege;
- extinderea intravilanului localitatilor, transformarea zonelor cu alte functiuni in zone rezidentiale si construirea pe terenuri de peste 3.000 mp aflate in proprietatea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale, a autoritatilor centrale si locale se pot realiza exclusiv pe baza documentatiilor de urbanism care sa prevada un minimum de 20 mp de spatiu verde pe cap de locuitor si un minimum de 5% spatii verzi publice;
- se pot amplasa pe un spatiu verde: alei pietonale, mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna, constructii pentru expozitii si activitati culturale, constructii usoare cu caracter provizoriu pentru activitati de comert si alimentatie publica, grupuri sanitare, spatii pentru intretinere, dar numai in baza unei documentatii de urbanism pentru intreaga suprafata a spatiului verde si cu obligatia ca suprafata cumulata a acestor obiective sa nu depaseasca 10% din suprafata totala a spatiului verde;
- se aplica amenzi de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele care construiesc pe spatiu verde sau diminueaza aceste suprafete, schimba destinatia lor si le stramuta;
- se aplica amenzi de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru administratiile locale care nu demoleaza constructiile amplasate ilegal pe spatiile verzi. Aceasta sanctiune se aplica pentru fiecare mp ocupat de acestea;
- se aplica amenzi intre 100 si 200 lei pentru persoanele care nu asigura integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in proprietatea lor si nu coopereaza cu autoritatile pentru protectia mediului;