Protecţia animalelor folosite pentru experimente ştiinţifice

Raportul elaborat de Neil Parish (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Regatul Unit) susţine interzicerea utilizării maimuţelor mari (cimpanzei, gorile, urangutani, bonobos) deoarece aceste specii sunt ameninţate cu dispariţia, cu excepţia cazurilor în care obiectivul experimentelor este tocmai conservarea acestora.

Raportul domnului Parish susţine însă că interzicerea experimentelor pe anumite categorii de animale, precum primatele neumane, ar putea avea rezultate negative asupra sănătăţii umane. În plus, cercetarea europeană ar rămâne mult în urma celei din America sau Asia, unde bunăstarea animalelor nu este asigurată de reguli atât de stricte.

Comerţul cu produse derivate din focă

În fiecare an, aproximativ 900.000 de foci sunt omorâte în cadrul vânătorilor masive practicate în scopuri comerciale. 60% din acestea sunt omorâte în Canada, Groenlanda şi Namibia. În UE, vânătoarea de foci se practică în Suedia, Finlanda şi Marea Britanie (Scoţia), în special pentru gestionarea rezervelor de peşte şi pentru controlarea anumitor boli. Danemarca şi Italia sunt cele mai mari importatoare de piele de focă.

Raportul deputatei europene Diana Wallis (Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Regatul Unit), ce va fi dezbătut în plen luni, cere interzicerea comerţului cu produse derivate din focă. Excepţii sunt totuşi acordate pentru comunităţile inuite (comunităţi din regiunile arctice şi subarctice) deoarece acestea practică vânătoarea de foci ca mijloc de asigurare a subzistenţei.

Protecţia animalelor în momentul uciderii

În fiecare an, în UE se sacrifică 360 de milioane de porci, oi, vaci şi capre, 4 miliarde de păsări şi 25 de milioane de animale crescute pentru blană.

Marţi, deputaţii europeni vor dezbate un raport al deputatului european Janusz Wojciechowski (Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor, Polonia), care cere evitarea suferinţei inutile a animalelor. Excepţii sunt acordate în situaţiile uciderilor rituale, pentru respectarea libertăţii religioase.
Sursa: Parlamentul European

europarlamentari, experimente pe animale, primate

Sursa: Ziua

canalul Bastroe, conventia de la espoo, Delta Dunarii, impactul asupra mediului, Romania, Ucraina

Legislativ, Romania s-a aliniat la normele comunitare referitoare la depozitele de deseuri, care trebuie sa respecte anumite standarde pentru a putea functiona. Nu mai sunt permise simplele gropi unde se descarcau gunoaiele, noile facilitati trebuind sa produca cat mai putina poluare. De aceea, vechile gropi de gunoi trebuie inchise, Romania convenind cu UE un calendar de inchidere a depozitelor neconforme, care se intinde pana in 2017.

Cel mai mare impact il are inchiderea gropilor de gunoi municipale, unde se depoziteaza gunoiul din gospodarii.
Potrivit HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, 251 de astfel de depozite trebuie sa-si sisteze activitatea pana in 2017; 11 s-au inchis in 2003, alte 139 trebuind sa nu mai functioneze pana la 16 iulie 2009, iar restul de 101 pana in 2017. Ce este grav este faptul ca numai anul acesta trebuie sa se inchida 78 de astfel de gropi de gunoi.
Locul acestor depozite trebuie luat de un adevarat sistem de colectare si depozitare a deseurilor, care sa acopere intreaga tara, inclusiv mediul rural. In prezent, sunt construite 25 de depozite conforme, la care se adauga alte sapte care sunt in curs de amenajare pentru deseuri municipale, din totalul de 65 prevazute in Planului National de Gestionare a Deseurilor. In Romania, doar 18 judete beneficiaza de depozite ecologice.

Alternative pe banii populatiei
Nerealizarea in timp util a altor gropi de gunoi s-ar putea sa impuna Romaniei costuri suplimentare. Autoritatile au doua alternative: ori inchid depozitele neconforme, iar masinile de gunoi vor fi directionate catre gropile permise, dar cu consecinte asupra tarifelor de depozitare platite de populatie, ori le lasa sa opereze in continuare, dar statul are toate sansele sa intre in procedura de infringement, care inseamna amenda platita de Romania catre UE.
Autoritatile de mediu trag nadejde ca lucrurile vor intra in normal pana la finalizarea tuturor etapelor din procedura de infringement, astfel ca sa nu platim penalitati. In luna martie, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a afirmat ca Romania nu va putea evita sanctiunile din partea UE pe problema managementului deseurilor, singura sansa, extrem de mica, fiind solicitarea unor pasuiri din partea Comisiei. Oficialul roman a anuntat posibilitatea unei amenzi de 200.000 de euro pe zi. Sumele insa ar urma sa fie platite de autoritatile locale care nu au fost in stare sa-si rezolve problemele de mana­gement al deseurilor. De remarcat, autoritatile locale isi constituie bugetul, in mare parte, din taxele si impozitele platite tot de populatie.

Sursa: Ziua

gunoi, managementul deseurilor, Nemirschi, Planului National de Gestionare a Deseurilor

Firma de colectare a deşeurilor, Recolamp cere ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi, să modifice legislaţia de mediu. Printre motivele enunţate se numără faptul că autorităţile nu au obligaţia de a amenaja puncte de colectare a deşeurilor electrice, nu există o gardă de mediu pentru a controla producătorul dacă plăteşte taxa pentru “timbrul verde”. De asemenea, Recolamp nu este de acord cu existenţa unor producători sau importatori care gestionează deşeurile singuri fără a se afilia la o organizaţie colectivă.

„Am cerut ministerului să schimbe legislaţia pentru că nu sunt puncte de colectare a deşeurilor electrice de care oamenii să ştie. Acestea sunt amenajate la marginea oraşelor sau în curţile firmelor de salubritate, dar oamenii nu sunt informaţi şi, în plus, nici nu au un orar de funcţionare”, ne-a declarat Raul Pop, director general Recolamp.

Potrivit lui Pop, sunt firme care fac dezmembrarea deşeurilor pe câmp, iar cuprul, fierul şi celelalte componente sunt restituite către colectorii de fier vechi. „Omul îşi scoate în faţa porţii aparatul, iar firma de colectare îl ridică şi îl dezmembrează în spatele unui garaj, ceea ce nu este normal. Dezmembrarea ar trebui să se facă la punctele de colectare amenajate de noi în condiţii speciale”, a mai spus Pop.

Sursa: Cotidianul

colectare deseuri, legislatie de mediu, recolamp

„Voi propune o lege a responsabilitatii civice fata de mediu, care sa prevada pe de o parte, cresterea substantiala amenzilor pentru abandonarea deseurilor in locuri nepermise - pe spaţiul verde, rauri, in orase - si posibilitatea implicarii cetatenilor in amendarea abaterilor, prin abilitare acordata de autoritatile locale. De exemplu, pensionarii care doresc sa se implice, pot fi abilitati prin decizie a primarului sa ajute politia comunitara, in supraveghere si aplicarea amenzilor pentru cei care arunca gunoaie la intamplare si pot astfel castiga si un venit suplimentar. Voi propune crearea patrulelor urbane verzi, care sa ajute politia comunitara, mai ales in orasele mari, si care sa se ocupe de sanctionarea celor care arunca gunoaie in locuri publice” a declarat Sulfina Barbu.

„Sustin cresterea plafoanelor minime la amenzile pentru aruncarea gunoaielor de la 60-80 de lei, cat este acum amenda in legea 31/2000 pentru abandonarea deseurilor pe spaţiul verde, pana la 180-240 de lei. Nu numai ca descurajeaza aruncarea gunoaielor la intamplare dar ajuta si la atragerea de personal suplimentar pentru aplicarea legii. Amenzile trebuie sa se constituie venit integral la politia comunitara, astfel incat cresterea amenzilor sa sustina angajarea de personal suplimentar, iar institutia sa fie incurajata sa aplice amenzile. La fel, problema personalului insuficient in institutiile cu responsabilitati in aplicarea amenzilor se poate rezolva si prin implicarea pensionarilor, prin abilitare data de primar, astfel incat pensionarii pot ajuta la aplicarea legii de mediu” a subliniat Sulfina Barbu.

amenzi, gunoaie, locuri publice, spatii verzi, sulfina barbu

Potrivit comunicatului PE, între 20 şi 40% din producţia globală de lemn pentru industrie provine din surse ilegale.

Ţinând cont de necesitatea unei legislaţii specifice, mai stricte în acest domeniu, autorii raportului susţin punerea în aplicare a unui sistem clar de monitorizare pe piaţa lemnului şi a produselor din lemn.

În termen de doi ani de la intrarea în vigoarea a regulamentului privind obligaţiile operatorilor care vând lemn şi produse din lemn, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să garanteze că acestea provin din surse legale şi sunt etichetate conform cerinţelor comunitare.

În caz contrar, statele membre pot impune sancţiuni proporţionale cu nivelul pagubei economice sau de mediu provocate şi pot include chiar sancţiuni penale. Ele pot, de asemenea, să includă sechestrarea lemnului şi a produselor din lemn, precum şi o interdicţie temporară de comercializare a acestora.

“În ceea ce priveşte sancţiunile fiscale, acestea pot depăşi de 5 până la 8 ori valoarea produselor de lemn obţinute prin comiterea unei încălcări grave”, se arată în raportul votat de PE.

În urma aprobării raportului, toţi operatorii din lanţul de aprovizionare vor fi obligaţi să dea informaţii de bază despre denumirea speciei, ţara sau ţările de recoltare şi, în cazul în care este posibil, pădurea de origine. În plus, ei vor fi nevoiţi să identifice operatorul care a furnizat lemnul şi produsele din lemn, precum şi operatorul căruia i-a fost furnizat lemnul şi produsele din lemn.

Conform propunerii, operatorii vor aplica un sistem de “due diligence” (măsuri de precauţie), ce le va permite să reducă riscul de a introduce pe piaţa comunitară lemn şi produse din lemn recoltat în mod ilegal.

Lemnul şi produsele din lemn care provin, de exemplu, din zone de conflict sau ţări ori regiuni ce fac obiectul unei interdicţii a Consiliului de Securitate al ONU sau din ţări în privinţa cărora există informaţii coerente şi fiabile privind ineficienţa considerabilă a administrării pădurilor sunt considerate ca prezentând un risc ridicat.

Sursa: NewsIn

cherestea, comercializarea lemnului, industria lemnului, produse din lemn

Democrat-liberala a apreciat că pensionarii ar putea obţine un venit suplimentar şi ar creşte concomitent numărul amenzilor aplicate. “Susţin creşterea plafoanelor minime la amenzile pentru aruncarea gunoaielor de la 60-80 de lei, cât este acum amenda în Legea 31/2000 pentru abandonarea deşeurilor pe spaţiul verde, pâna la 180-240 de lei. Nu numai că descurajează aruncarea gunoaielor la întâmplare, dar ajută şi la atragerea de personal suplimentar pentru aplicarea legii”, se arată în comunicatul semnat de Sulfina Barbu. Sumele provenite din amenzi ar urma să rămână ca venit integral la poliţia comunitară care, astfel, va fi încurajată să aplice amenzile şi va avea fonduri pentru angajarea de personal suplimentar.

Sursa: NewsIn

amenzi, gunoaie aruncate, sulfina barbu

Democrat-liberala a apreciat că aceştia ar putea obţine un venit suplimentar şi ar mări concomitent numărul amenzilor aplicate. „Susţin creşterea plafoanelor minime la amenzile pentru aruncarea gunoaielor de la 60-80 de lei, cât este acum sancţiunea în Legea nr. 31/2000 pentru abandonarea deşeurilor pe spaţiul verde, până la 180-240 de lei. Nu numai că descurajează aruncarea gunoaielor la întâmplare, dar ajută şi la atragerea de personal suplimentar pentru aplicarea legii”, se arată în comunicatul semnat de Sulfina Barbu.

Sumele provenite din amenzi ar urma să rămână ca venit integral la Poliţia Comunitară, care, astfel, va fi încurajată să aplice amenzile şi va avea fonduri pentru angajarea de personal suplimentar.

Sursa: Gazeta de Sud

amenzi, aruncatul gunoaielr, echilibru ecologic, sulfina barbu

Instalat în funcţie de patru luni, mi­nistrul va trebui să dea explicaţii pentru severele întârzieri ale ţării noas­tre în ceea ce priveşte închiderea gropilor de gunoi neconforme şi des­chi­derea unor deponeuri ecologice, moder­ne şi în conformitate cu standardele cerute de Uniunea Europeană.

În 2004, în perioada negocierii Tratatului de Aderare a României la UE, oficialii de la Bucureşti s-au angajat în faţa celor de la Bruxelles că până în 2009 vor fi închise toate gro­pi­le de gunoi neconforme, iar în ţara noastră nu vor exista decât puncte ecologice de colectare a deşeurilor.

România putea accesa chiar fonduri europene pentru aceste investiţii: prin Programul Ope­ra­ţional Sectorial Mediu au fost disponibile 1,1 miliarde de euro. Europenii au fixat ca termen-limită data de 16 iulie 2009. În caz contrar, se va declanşa procedura de infringement (încălcarea Tratatului de Aderare) împotriva României şi pena­li­zarea ţării noastre cu sume începând de la 200.000 de euro pe zi până la remedierea situaţiei neconforme constatate. De asemenea, gropile de gunoi neconforme vor fi închise, deşeurile urmând a fi depozitate în puţinele deponeuri ecologice amenajate. Asta va presupune transportul deşeurilor pe distanţe mult mai mari şi, implicit, creşterea taxelor locale de salubritate.

AMENZILE, LA AUTORITĂŢILE LOCALE VINOVATE
Potrivit ministrului Mediului Nicolae Nemirschi, România nu va reuşi să-şi respecte promisiunile decât într-un procent de 70%. Până acum, doar 10 gropi de gunoi au fost închise, iar din cele 65 de deponeuri ecologice ce ar trebui amenajate, doar 20 există până în acest mo­ment, cu trei luni înainte de expirarea termenului.

În 2008 a fost depusă la Bruxelles documentaţia pentru un singur deponeu, de la Bistriţa, iar în cursul acestui an ar urma alte aproape 30 de proiecte, în valoare totală de 200 de mi­lioane de euro. Nemirschi a mai afirmat că va cere noi termene de conformare Comisiei Europene, dar că este puţin probabil ca România să le obţină. Minis­trul a mai spus că transfera amenzile venite de la CE către autorităţile locale care nu şi-au făcut treaba. Nemirschi a mai spus că a ajuns la această concluzie după ce s-a consultat cu miniştrii de resort din ţări precum Italia sau Grecia, state care au avut de-a face de-a lungul anilor cu mai multe crize ale deşeurilor.
Începând de astăzi, ministrul Ne­mirschi este prezent la Madrid pentru a vedea felul în care autorităţile locale au rezolvat problema deşeurilor din capitala Spaniei.

Sursa: Jurnalul National

colectare deseuri, deponeuri ecologice, infringiment, Romania

Sursa: Libertatea

indonezia, kukang, trafic cu lemuri